Interviu cu Dr. Emil Moldovan, Medic Primar Cardiologie, Spitalul Clinicco Brașov

Care este incidența bolilor cardiovasculare la noi în țară?

Mortalitatea foarte mare prin boli carodiovasculare este cauza principală a înregistrării în România a celei mai reduse speranțe de viață din Europa. La acest moment, 60% din totalul deceselor de la noi din țară se datorează bolilor cardiovasculare, spre deosebire de media Europeană care este în jur de 46%.

La ce semne sa fim atenți, ce ar trebui sa ne alarmeze?

Există câteva manifestări care, apărute în mod repetat, trebuie sa ne atragă atenția:

• durerea toracică anterioară
• fatigabilitatea (slăbiciune musculară, oboseală)
• dispneea (lipsa aerului)
• înțepăturile precordiale
• palpitațiile (sesizarea accelerării bătăilor inimii)
• gol în piept

Aceste manifestari sunt o atenționare precoce a unui dezechilibru multifactorial.

Cordul este primul organ care ne atentionează de un potențial risc pe termen scurt și lung.

Cum putem preveni bolile cardiovasculare?

În principal printr-un stil de viață sănătos, care trebuie să cuprindă activitate fizică, o dietă echilibrată, evitarea consumului excesiv de alcool, întreruperea fumatului. Trebuie să fim atenți și la predispoziția genetică: dacă avem boli cardiovasculare în familie, este recomandată o căutare activă a factorilor de risc cardiovascular, de preferat condusă de un medic specialist în cardiologie. De asemenea, pacienții diabetici sau cu alte comorbidități care accelerează dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare trebuie să fie evaluați periodic de specialiști, pentru a se putea acționa la timp în cazul în care apar semne ale unor afecțiuni cardiace.

Care sunt cele mai frecvente?

Cea mai mare pondere o reprezintă hipertensiune arterială. Unele studii observaționale o dau cu o prevalență de 45% în rândul populației de la noi din țară. Insuficiența cardiacă , de asemenea, reprezintă unul dintre principalele cauze de spitalizare a pacienților cronici. Cardiopatia ischemică, cu toate formele de manifestare (angina pectorală, infarctul miocardic, moartea subită cardiacă) reprezintă de asemenea una dintre principalele cauze de morbi/mortalitate din țară noastră.

Aritmiile cardiace, cum ar fi fibrilația atrială, flutterul atrial, sunt intalnite frecvent și pot duce la complicații majore, cum a fi accidentul vascular cerebral, ischemiile acute de membru sau în alte teritorii vasculare.

Ce înseamnă hipertensiunea arterială, cum o diagnosticăm, cum o tratăm?

Hipertensiunea arterială se definește prin valori ale tensiunii arteriale peste 140/90 mm Hg. Valori ale tensiunii arteriale peste 130/85 mm Hg sunt considerate la limită ( „normal înalt” în terminologia medicală) și trebuie urmărite de către medic! Hipertensiunea arterială se clasifică în două mari categorii. Prima este hipertensiunea primară sau esențială, cea mai des întâlnită, fiind prezentă la aproximativ 85% dintre pacienți. Pentru această formă de boală nu se cunoaște cu exactitate cauza sau mecanismul de producere. În schimb, sunt cunoscuți o serie de factori a căror prezență s-a dovedit a crește riscul de a dezvolta boala (mai multe detalii găsiți în capitolul următor). Cea de-a doua categorie, hipertensiunea secundară, este mai rară. Dupa cum îi spune numele, ea apare întotdeauna secundar unor alte afecțiuni. De obicei este vorba despre boli renale sau endocrine. Dacă există suspiciunea că ați putea suferi de hipertensiune secundară, medicul va cere efectuarea unor investigații complexe pentru a stabili acest diagnostic și pentru a trata boala de fond. Diagnosticare se face fie la cabinetul medical, fie la domiciliu, prin determinarea tensiunii arteriale cu un tensiometru omologat. În ziua de azi avem un arsenal terapeutic bogat, cu forme medicamentoase facil de administrat. Important e ca tratamentul să fie inițiat de medic , iar pacientul să nu îl întrerupă odată ce se normalizează tensiunea arterială. Lăsată în pace, hipertensiunea arterială face ravagii pe termen lung, cu afectarea organelor țintă: creier, rinichi, ochi, inimă.

Ce înseamnă cardiopatia ischemică, cum o diagnosticăm și cum o tratăm?

Cardiopatia ischemica cronică reprezintă suferința miocardului datorită limitării afluxului de sânge prin arterele coronare, care poate duce până la infarct miocardic. Cea mai frecventă cauză este formarea de plăci aterosclerotice, care în timp poate duce la înfudarea acestor artere. Fumatul, colesterolul mărit, diabetul zaharat, factorii genetici, sunt determinante pentru progeresia aterosclerozei.

Diagnosticul cardiopatiei ischemice se face printr-un arsenal de metode clinice, imagistice și intervenționale care au devenit tot mai accesibile în ultimul timp. Tratamentul cardiopatiei ischemice are valențe multiple:

• medicamentos (prin reducerea factorilor de risc – colesterol, tensiune arterială etc.)
• intervențional (prin implantarea de stenturi coronariene)
• chirurgical (by-pass aortocoronarian)

Foarte importante rămân constientizarea și atenționarea pacienților care au boli cardiovasculare să urmeze tratamentele prescrise și controalele periodice.