Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de largire a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata. Este folosita pentru tratarea afectiunilor arterelor coronare si este o procedura minim invaziva.
Angioplastia coronariana este in mod obisnuit folosita pentru tratamentul anginei pectorale, durere toracica ce insoteste afectiunile cardiace. De asemenea poate fi folosita pentru tratamentul de urgenta al unui infarct miocardic acut.
Angioplastia coronariana percutana are mari avantaje fata de tratamentul chirurgical, fiindca are un risc mult mai scazut, este mai putin costisitor si nu necestita o perioada de convalescenta, pacientul poate sa se reintoarca in zilele urmatoare la locul sau de munca. Tehnica este la fel de eficienta atat la barbati cat si la femei si la orice varste, chiar peste 80 de ani.
Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara.
Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul, care va fi impins impotriva peretelui arterial. Astfel artera se largeste iar placa de aterom este impinsa impotriva peretelui arterial, astfel incat fluxul de sange va circula mai liber.
Boala coronariana este un termen care descrie ce se intampla atunci cand fluxul de sange spre inima este blocat sau interupt, de catre placa de aterom de la nivelul arterelor coronare.
Procesul prin care peretii arteriali devin captusiti cu depozite grasoase (placa de aterom) poarta numele de ateroscleroza.
Daca arterele coronare sunt blocate partial de placile de aterom, fluxul de sange catre muschiul inimii va fi restricitionat, ducand la aparitia durerii la nivelul pieptului (angina pectorala). Daca arterele coronare devin blocate complet, pacientul are risc de a dezvolta un infarct miocardic.
Intrucat angioplastia coronariana implica largirea lumenului arterelor, este uneori folosita pentru ameliorarea simptomelor anginei si pentru a reduce riscul de infarct miocardic.
- pacientul prezinta dureri de tip angina sau ecivalent de angina (dispnee - respiratie greoaie) chiar si dupa administrarea medicatiei optimale specifice, iar aceasta afecteaza calitatea vietii,
- angiografia (coronarografia) arata ingustarea arterelor coronare,
- pacientul a avut in trecut un bypass coronarian, dar arterele au fost acoperite de placi de aterom din nou.
Acest lucru depinde de cat de sever sunt blocate arterele. Totusi, studiile sugereaza urmatoarele consecinte in cazul refuzarii interventiei:
- cel mai probabil durerea anginoasa se va inrautatii,
- pacientul poate suferi un infarct miocardic – aproximativ 5 din 100 de pacienti cu angina fac infarct miocardic sau mor din cauza afectiunii cardiace,
- pacientului ii va fi din ce in ce mai greu sa mearga pe distante mai lungi sau sa urce scarile din cauza anginei sau a dispneei
- cresc sansele de indicatie pentru bypass-ul coronarian
De aceea, mai intai medicul de familie va trimite pacientul la consult cardiologic pentru unele teste de laborator, electrocardiograma (ECG) care inregistreaza impulsurile electrice de la nivelul inimii.
Coronarografia este folosita pentru a determina localizarea blocajelor de la nivelul inimii.
Un cateter (tub flexibil si subtire) este introdus in artera coronara, apoi este injectata o substanta de contrast care arata la imaginea radiografica eventualele blocaje. Specialistul va folosi rezultatele testelor pentru a determina cea mai potrivita forma de tratament.
Aproximativ 3 din 10 pacienti care fac o angiografie coronariana vor fi supusi unei angioplastii coronariene.
Daca exista prea multe sectiuni ingustate in arterele pacientului, sau daca sunt prea multe ramuri arteriale care pornesc din arterele blocate, angioplastia coronariana poate sa nu fie posibila. In astfel de cazuri, pot fi luate in considerare interventii alternative cum ar fi bypass-ul aorto-coronarian.
Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariana este o continuare a coronarografiei in scopul revascularizarii arterelor coronariene depistate cu stenoze in timpul coronarografiei.
Angioplastia coronariana se efectueaza in salile de angiografie ,in conditii sterile, sub anestezie locala.
In timpul interventiei pacientul ramane constient si poate vorbi cu medicul, fiind conectat in permanenta la aparate de vizualizare si inregistrare a datelor.
Medicul cardiolog supraspecializat in Cardiologie Interventionala alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau radial (la incheietura mainii), si apoi face anestezia locala pentru punctia arterei. Precizam ca in clinica noastra, 95% din procedurile de coronarografie si angioplastie se realizeaza prin artera radiala (pe la incheietura mainii).
O data facuta punctia milimetrica, medicul cardiolog introduce in artera aleasa ca abord un tub gol (teaca arteriala) prin care introduce apoi o serie de ghiduri si caterere (sonde, tuburi subtiri) cu care avanseaza prin ghidaj radioscopic pana la originea arterelor coronare.
Folosind aceste catetere medicul cardiolog injecteaza substanta de contrast pe baza de iod care realizeaza opacifierea arterelor coronare si, prin expunerea la raze X, observa fluxul sangvin si eventualele blocaje.
In functie de numarul si gravitatea stenozelor, medicul cardiolog impreuna cu pacientul stabilesc tratamentul optim, fie ca e vorba despre angioplastie cu balon sau cu stent.
Dupa identificarea leziunii (stenozei) considerata responsabila de simptomele pacientului, se procedeaza la introducerea unui cateter special, prevazut cu un balon, care este pozitionat la nivelul zonei de stenoza. Ulterior, prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoza, prin aplatizarea si impingerea in lateral a placii de aterom si a peretilor arterei coronare, avand ca rezultat revascularizarea semnificativa a arterei stenozate.
De cele mai multe ori dilatarea zonei de stenoza cu ajutorul balonului nu este suficienta, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent. Stentul este un tub sub forma de retea metalica cilindrica si are capacitatea de a mentine artera deschisa pentru a permite sangelui sa circule.
Dupa terminarea investigatiei se scot cateterele si tecile arteriale, iar la locul de punctie se realizeaza compresiunea arterei folosite ca abord, punandu-se un pansament compresiv ce trebuie pastrat timp de 24 de ore pentru a se evita sangerarile.
Intreaga interventie se desfasoara sub anestezie locala, pacientul fiind constient pe tot parcursul acesteia.
In mod normal, angioplastia coronariana dureaza intre 30 de minute si o ora, iar in orele ce urmeaza interventiei pacientul poate manca si bea normal.
Majoritatea pacientilor nu prezinta simptome serioase dupa angioplastia coronariana dar, ca in cazul tuturor interventiilor chirurgicale, exista unele riscuri si complicatii posibile.
Complicatiile angioplastiei coronariene sunt rare, dar pot apare. Ele reprezina un risc, in special pentru pacientii car au deja o afectiune cardiaca serioasa.
Unele dintre cele mai grave complicatii este blocarea completa a arterei. Aceasta complicatie apare la aproximativ 1% din cazuri. Pentru a preveni aparitia ei se folosesc medicamente anticoagulante si antiagregante. Totusi, in unele cazuri, poate fi necesara o interventie de bypass coronarian de urgenta.
