Descoperiți care sunt cele mai importante sfaturi pe care vi le recomandă medicul nostru specialist și cele mai potrivite răspunsuri medicale pentru fiecare caz în parte.
Coronarografia este o investigatie care studiaza arterele coronare ale inimii cu scopul de a:
Aceasta investigatie este indicata cand se suspecteaza prezenta unui infarct de miocard sau angina pectorala, mai precis in caz de:
Aceasta investigatie utilizeaza razele X si un produs de contrast pe baza de iod. Principiul sau este de a oferi unui medic cardiolog posibilitatea de a vizualiza arterele coronare prin opacifierea lor cu o substanta de contrast.
Un cateter este introdus inauntrul vaselor de sange (artera femurala) si deplasat pana in apropierea inimii unde este injectata substanta de contrast care se amesteca cu sangele: astfel, sistemul de vascularizare a inimii devine vizibil (pe clisee radiologice datorita proprietatilor radio opace ale iodului).
Un medic cardiolog supraspecializat in Cardiologie Interventionala efectueaza investigatia. In timpul explorarii, pacientul este intins pe spate. Se inregistreaza permanent ritmul cardiac si tensiunea arteriala.
Examenul se deruleaza in conditii sterile si sub anestezie locala. Cardiologul incepe prin a dezinfecta pielea la radacina coapsei si a efectua anestezia locala. Dupa ce zona este anesteziata se introduce un cateter in artera femurala. Acest cateter este ulterior deplasat pana la originea arterelor coronare. Tot examenul se petrece sub control vizual pe un ecran. Ulterior, se introduce substanta de contrast si astfel reteaua vasculara a inimii este vizualizata pe ecran.
Daca un obstacol este pus in evidenta se efectueaza angoplastia coronariana care consta in dilatarea vasului de sange ingustat cu ajutorul unui balon si eventual si cu un stent (vezi angioplastia coronariana). Examenul dureaza aproximativ 30 minute – 1ora.
Dupa terminarea investigatiei se scot cateterele si la locul de intepatura a arterei femurale (la radacina coapsei) se comprima vasul si se fixeaza un pansament compresiv, ce se pastreaza timp de 24 ore. Este necesara imobilizarea pe spate in pat timp de 24 ore. Astfel, se evita sangerarile la locul de punctie a arterei femurale. In orele care urmeaza investigatiei puteti bea si manca normal.
Efectuarea anesteziei locale consta intr-o simpla intepatura urmata de punctia arterei femurale. Aceasta este usor dezagreabila, dar nu este dureroasa, intregul procedeu facandu-se sub anestezie locala.
Angioplastia poate fi practicata prin incizie chirurgicala sau pe cale transcutanata:
De obicei, procedura dureaza intre 1 ora si jumatate si 2 ore si jumatate, dar pregatirea si recuperarea face ca aceasta sa dureze cateva ore. Pacientul poate ramane in spital sub observatie medicala peste noapte, dupa angioplastie.
Complicatiile grave ale angioplastiei pe cale transcutanata (obturarea arterei prin clivajul peretelui sau hematom, hemoragie) sunt rare. Dupa o vreme, poate uneori sa reapara o noua ingustare (restenoza): ea este atunci tratata, in mod obisnuit cu succes, printr-o noua angioplastie.
In cazurile de restenoze coronare, relativ frecvente, tehnicile de reparare s-au diversificat azi:
Majoritatea pacientilor au nevoie de:
Aceste teste pot necesita o programare separata si de obicei sunt realizate cu o zi inaintea interventiei. Pacientul care are nevoie de o procedura interventionala nu va avea voie sa manance si sa bea dupa miezul noptii cu o seara inainte de interventie. Daca pacientul are dantura mobila, aparat auditiv sau ochelari e bine sa le aiba cu sine in ziua interventiei pentru a putea comunica mai bine cu personalul medical.
De asemenea, trebuie sa spuna medicului sau asistentei daca urmeaza tratament cu anticoagulante, insulina sau diuretice, sau daca este alergic la vreo substanta mai ales la iod, fructe de mare, substanta de contrast pentru radiografie, latex sau cauciuc (cum ar fi manusi de cauciuc sau baloane) sau medicamente din clasa penicilinei.
Pacientul va avea nevoie sa ia aspirina inainte de procedura, astfel ca va trebui sa spuna medicului sau asistentei daca nu a luat aspirina. Pacientul va ramane treaz in timpul interventiei, dar va primi medicatie pentru a se putea relaxa.
Va trebui ca pacientul sa ramana perfect intins (fara a-si indoi genunchii spre exemplu), cat timp mansonul inghinal este la locul sau. Un cearsaf impaturit poate fi pus de-a lungul piciorului cat timp mansonul este acolo pentru a-i reaminti pacientului sa nu indoaie genunchiul.
Dupa ce se indeparteaza mansonul inghinal, pacientul va trebui sa ramana perfect intins pentru inca sase ore pentru a preveni sangerarile, insa o asistenta ii poate potrivi o perna dupa doua ore. Tot asistenta va comunica pacientului cand poate cobora din pat insotit, la sase-opt ore dupa ce mansonul inghinal a fost indepartat (sau mai devreme daca un dop de colagen a fost plasat in artera).
Pacientul nu ar trebui sa manance sau sa bea altceva decat lichide clare pana la indepartarea mansonului inghinal, deoarece in aceasta perioada poate apare greata. Odata ce i se permite sa manance, pacientul va fi sfatuit sa urmeze un regim sarac in colesterol si sare.
Pacientul poate fi tinut in spital sub observatie pana a doua zi. Medicul sau asistenta trebuie informati imediat daca apar febra sau durerea toracica, durere sau tumefierea zonei inghinale sau a piciorului. Daca apare sangerarea zonei inghinale dupa ce pacientul a fost externat din spital, acesta trebuie sa solicite ajutorul medical de urgenta si sa se intinda imediat. Sa se dezbrace si sa tina apasata zona afectata, la nivelul la care simte pulsul.
Sa se dezbrace si sa tina apasata zona afectata, la nivelul la care simte pulsul. Daca in timpul angioplastiei s-a plasat un stent, pacientul trebuie sa ia medicatie anti-coagulanta pentru a reduce posibilitatea formarii cheagurilor de sange in zona stent-ului nou implantat. Cand pacientul este recuperat suficient dupa interventie si a discutat cu medicul despre ingrijirea care urmeaza, este pregatit sa plece acasa.
Este nevoie ca pacientul sa se odihneasca mai mult in primele zile dupa interventie. Poate urca scarile, dar intr-un ritm mai lent si nu trebuie sa se forteze in timpul miscarilor intestinale. Activitatea pacientului va creste treptat pana la nivelul anterior interventiei, acest lucru de obicei se petrece la sfarsitul primei saptamani dupa procedura.
Desi procedura realizata in timpul angioplastiei coronariene va deschide artera blocata, nu va duce la vindecarea afectiunii coronariene. Factorii caracteristici stilului de viata care pot inca agrava bolile coronariene, cum ar fi fumatul sau regimul alimentar bogat in grasimi, vor trebui schimbati. De asemenea, un program regulat de exercitii fizice este recomandat pentru a imbunatati sanatatea inimii.
Tratamentul infarctului miocardic acut este un tratament de urgenta, cat mai rapid din momentul debutului, cu scopul reducerii zonei de necroza miocardica si a prevenirii complicatiilor. Cantitatea de muschi care moare din lipsa de sange poate fi redusa prin dizolvarea cheagurilor din arterele coronare si restabilirea circulatiei sangelui.
La debutul durerii, daca aveti deja acest medicament in tratamentul dumneavoastra, puneti o tableta de NITROGLICERINA sub limba la inceperea simptomelor. In cazul in care durerea nu dispare, se mai pot lua inca 2 tablete la interval de 5 minute.
Daca simptomele nu au disparut dupa 15 minute, chemati imediat salvarea! Atentie! Nu luati Nitroglicerina daca nu v-a fost prescrisa de medicul dumneavoastra (deoarece exista boli care pot fi agravate de administrarea acestui medicament!).
La spital, la departamentul de urgenta se precizeaza diagnosticul prin examenul clinic si electrocardiograma, apoi pacientul este transportat in unitati speciale, denumite Infarct Center, unde se face supravegherea coronariana si se incepe monitorizarea si tratamentul specific al infarctului de miocard acut.
Tratamentul consta in:
O alta varianta de tratament pentru redeschiderea arterei coronare implicate in infarctul miocardic acut este angioplastiacoronariana a arterei implicate in infarctul de miocard (in centrele in care exista laborator de cateterism).
Se continua tratamentul cu heparina, betablocante (de ex. metoprolol), aspirina si eventual clopidogrel, precum si alte medicamente care imbunatatesc functia inimii, in functie de situatia pacientului. Tratamentul anxietatii (frecventa la pacientii cu infarct miocardic acut in primele 24-48 ore) consta in administrarea medicamentelor: diazepam, alprazolam, hidroxizin.
Ce trebuie sa retineti este ca tratamentul medical nu este identic la toti pacientii care se prezinta cu infarct de miocard, el este diferit in functie de starea clinica a pacientului, de localizarea infarctului de miocard, de aparitia sau nu a complicatiilor.
In mod normal, pacientul cu IMA ramane 24-48 ore in unitatea de coronarieni (in cazurile necomplicate) si ulterior este transferat in esalonul doi - saloanele de urmarire postinfarct miocardic.
Medicii stiu acum mai multe despre procesul de vindecare a inimii, si drept urmare pacientii primesc o ingrijire precoce mai buna dupa infarctul de miocard, iar perioada de timp care trebuie petrecuta in repaus a fost scurtata.
In cazurile obisnuite, cand fluxul de sange ramas in arterele coronare este bun, procesul de vindecare incepe rapid. Portiunea de muschi cardiac care a suferit o leziune permanenta va fi inlocuita de o cicatrice.
Infarctul de miocard poate lasa anumite sechele, care sunt variabile si depind de:
Sechelele pot fi minime in urmatoarele cazuri: multi pacienti accepta sa renunte la fumat, sa faca exercitiu fizic, sa scada in greutate, si dupa cateva luni de la infarct se refac foarte bine.
Exista si posibilitatea existentei unor sechele:
Aceste probleme trebuie depistate cat mai rapid cu putinta - aparitia lor dupa un infarct trebuie sa va indrume catre medicul dumneavoastra cardiolog! In functie de rezultate, medicul va adapta tratamentul.
Fiecare persoana in convalescenta dupa infarct miocardic acut are doua scopuri principale:
In absenta complicatiilor, pacientii nu trebuie sa ramana in pat mai mult de 12 ore. Activitatea zilnica trebuie reluata progresiv, in mod individualizat, in functie de starea generala, varsta si capacitatea fizica a pacientului.
Stadiul 1 (zilele 1-2)
In timpul primei zile, pacientul(a) ramane in pat, putandu-se hrani singur(a) cu ajutorul unei mese-suport. Va primi asistenta completa pentru toaleta. Cu ajutor, va realiza miscari pasive ale bratelor si picioarelor.
In cea de-a doua zi, pacientul(a) poate sta pe marginea patului sau pe un fotoliu pentru 1-2 ore pe zi. El (ea) poate sa-si miste activ mainile/picioarele timp de 5-10 minute pe zi.
Stadiul 2 (zilele 3-4)
Pacientul(a) isi poate face toaleta si se poate imbraca, dar pastrand pozitia sezanda. Se poate aseza pe scaun sau fotoliu oricat de des doreste si se poate plimba prin salon.
In cea de-a patra zi, pacientul(a) poate face un dus in picioare sau asezat (utilizarea unui scaun reduce anxietatea si teama de a cadea). Face plimbari de 50-100 m sub supraveghere de cateva ori pe zi.
Stadiul 3 ( zilele 5-7)
Pacientul(a) poate face plimbari de circa 100 m de 3 ori pe zi. Se poate barbieri sau spala pe cap (activitati care presupun ridicarea bratelor deasupra capului). Poate sa urce/coboare scari sub supraveghere.
De obicei, cele mai bune rezultate se obtin cand in programul de recuperare sunt implicate mai multe persoane. Familia trebuie sa fie intelegatoare si sa participe activ la programul pacientului. Insa, o familie excesiv de protectoare sau care are asteptari prea mari de la rapiditatea refacerii poate sa ii intarzie progresele. Medicul este cel care indica cresterea progresiva a activitatii, exercitiile si tratamentul.
Externarea
Momentul externarii variaza in functie de starea pacientului, de tipurile de tratament efectuate. Inainte de externare, pacientii primesc recomandari clare legate de tratament, regimul alimentar si activitatile fizice permise. Unele dintre activitatile care erau posibile anterior ar putea fi limitate dupa infarct. Cu toate acestea, pentru majoritatea pacientilor sunt posibile adaptari si astfel isi pot relua viata activa in mod satisfacator, incluzand reluarea serviciului, acolo unde este cazul.
Recomandari la externare
Initial, este indicat sa evitati efortul fizic important, ridicarea de greutati, sa va odihniti de mai multe ori pe zi. Cu trecerea timpului veti putea face mai multe activitati si in functie de modul in care le suportati.
Trebuie sa evitati orice activitate care va produce dureri toracice anginoase!
Este important sa aveti intotdeauna la indemana tablete de Nitroglicerina, pe care sa le folositi in caz de nevoie.
Un plan pe termen lung va include modalitati de a reduce factorii de risc care ar putea conduce la repetarea infarctului de miocard.
Este esentiala intreruperea definitiva a fumatului! La pacientii care nu mai fumeaza, in decursul anilor urmatori riscul de boala cardiaca a scazut semnificativ.
Regimul alimentar corect are si el o importanta majora. El include scaderea aportului de grasimi si colesterol. In primul rand, trebuie redusa ingestia de grasimi din carne si lactate. Adaugarea de fructe si legume proaspete la alimentatie este benefica. In unele situatii, scaderea colesterolului din sange necesita utilizarea unor medicamente. In cazul pacientilor hipertensivi, trebuie in acelasi timp redusa utilizarea de sare.
Exercitiul fizic si activitatea fizica in general reprezinta un factor extrem de important pentru refacerea dupa infarctul miocardic. Este important sa va intrebati medicul in legatura cu nivelul de exercitiu fizic pe care il puteti realiza. Veti fi pus in legatura cu specialisti in cardiologie recuperatorie, care va vor indruma in acest sens. Sub supravegherea acestora, in departamentul de reabilitare cardiaca, activitatea dumneavoastra fizica va fi monitorizata si indrumata pentru o cat mai buna refacere fizica. Discutati fara inhibitii acest lucru cu medicul dumneavoastra.
Activitatea sexuala poate fi reluata numai dupa efectuarea unui test de efort la spital. Se considera ca activitatea sexuala poate fi reluata atunci cand pacientul poate urca fara probleme doua etaje.
Alte masuri esentiale care trebuie luate in vederea scaderii riscului cardiovascular pe viitor sunt: controlul hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat si dislipidemie (daca sunt prezente), controlul greutatii si evitarea stresului. Dupa un infarct miocardic sau in conditii de angina pectorala, nu este suficient sa luati medicamente. Acestea pot fi ineficiente daca nu luptati si impotriva factorilor de risc: obezitate, fumat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, dislipidemie, sedentarism!
Tratamentul medicamentos pe care il veti primi la externare trebuie urmat pe termen lung. El va contine cateva clase de medicamente esentiale, care nu trebuie intrerupte fara avizul medicului specialist.
Orice ajustare de doza sau de schema terapeutica trebuie facuta numai cu avizul medicului!
Dupa un infarct miocardic acut sau chiar dupa debutul anginei pectorale, pacientii trebuie sa faca controale cardiologice periodice.
Acestea sunt esentiale pentru:
Este foarte important sa discutati cu medicul dumneavoastra cardiolog, programul de controale medicale pe care le veti efectua la spital sau la policlinica de care apartineti.
Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare chiar si atunci cand nu au alti factori de risc. Excesul de greutate cauzat de grasimi forteaza inima sa lucreze mai mult si dezechilibreaza valorile colesterolului si glucozei din sange.
Pentru a afla acest lucru, specialistii utilizeaza doi indicatori: IMC (indicele de masa corporala) sau BMI (Body Mass Index)) si CA (circumferinta abdominala):
IMC (Indicele de masa corporala) este un indicator oficial de calculare a greutatii corporale ideale, pentru o inaltime data. Indicele de masa corporala ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana, gradul de obezitate, dar si pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a ajunge la greutatea ideala. Este metoda care poate fi folosita, atat de barbati cat si de catre femei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani. Pentru a va afla IMC-ul, utilizati urmatorul tool: calculatorul indexului masei corporale de la BMI-Club.
Interpretarea Indicelui de masa corporala
Formula de calcul al Indicelui de masa corporala (IMC)=greutate(kg)/[inaltime(m)]2
CA (Circumferinta abdominala) - grasimea in exces se poate depune in mai multe parti ale corpului. Cea mai nociva este grasimea care se depune in regiunea abdomenului. Aceasta este cuantificata cu ajutorul acestui parametru. Foarte usor si simplu poti sa-ti masori circumferinta abdominala utilizand o banda centimetru (croitorie) pe care o pui in jurul abdomenului.
In functie de valoare, poti afla daca esti la risc sau nu. Persoanele supuse riscului sunt:
Hipertensiunea arteriala evolueaza frecvent silentios, fara semne sau simptome care sa alerteze pacientii asupra prezentei bolii. Din acest motiv, este importanta masurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale (TA). Tensiunea arteriala este caracterizata prin 2 valori. Prima - mai mare - se numeste tensiune sistolica, a doua - mai mica - se numeste tensiune diastolica. Diferenta intre cele 2 valori trebuie sa fie aproximativ 40 - 50 mmHg.
Perioada de spitalizare in functie de afectiunea pacientului este de:
| CATEGORII DE VALORI ALE TA | VALOARE SISTOLICA | VALOARE DIASTOLICA |
|---|---|---|
| Normala | sub 120 mmHg sau | sub 80 mmHg |
| Prehipertensiune | 120-139 mmHg sau | 80 -89 mmHg |
| Hipertensiune stadiul I | 140-159 mmHg sau | 90 - 99 mmHg |
| Hipertensiune stadiul II | peste 160 mmHg sau | peste 100 mmHg |
| Criza hipertensiva. Masurati din nou peste 5 min sau sunati la ambulanta | peste 180 mmHg sau | peste 110 mmHg |
Viitorul depinde de riscul noilor leziuni coronariene si miocardice si de sechelele celor care s-au produs.
Boala cardiaca are o imagine particulara in populatie. Ea este deseori considerata o boala a oamenilor activi, cu o viata stresanta si incarcata de responsabilitati, sau o boala a persoanelor care au facut excese de-a lungul vietii.
Nu, boala cardiaca nu este apanajul persoanelor stresate si incarcate de responsabilitati. Nu, boala coronariana nu este neaparat o boala dramatica si invalidanta.
Este mai degraba o boala asupra careia dvs. puteti actiona, dar numai prin adoptarea unui mod de viata sanatos si prin urmarea recomandarilor medicale primite. Scopul principal pe care vi-l puteti stabili poate fi sa aveti o viata mai armonioasa si mai sanatoasa decat inainte de infarctul miocardic acut si acest scop poate fi atins cu siguranta!
