Gonartroza, sau artroza genunchiului, este o afecțiune degenerativă a articulației genunchiului, caracterizată prin uzura progresivă a cartilajului articular. Genunchiul este cea mai mare articulație a corpului și este format din femur, tibie și rotulă, susținute de ligamente puternice și acoperite cu cartilaj hialin, care asigură alunecarea lină a oaselor. Articulația este lubrifiată de lichidul sinovial, care reduce frecarea.

Cauze: Uzura cartilajului poate fi favorizată de vârstă, anomalii de ax ale membrului inferior, obezitate, traumatisme, moștenire genetică sau boli inflamatorii. În funcție de forma piciorului (genu varum sau valgum), un compartiment al genunchiului este mai solicitat decât celelalte, ducând la artroză unicompartimentală sau tricompartimentală.

Simptome: Durerea localizată în genunchi, tumefacție, pocnituri articulare, rigiditate, instabilitate, atrofie musculară și limitarea progresivă a mobilității. În stadii avansate, apar dificultăți majore la mers, afectând și celelalte articulații (șold, coloană, genunchiul opus).

Evaluarea medicală: Include analiza frecvenței utilizării analgezicelor, distanța de mers fără durere, durerea nocturnă și impactul asupra vieții cotidiene. Radiografia arată îngustarea spațiului articular, osteofite, osteoscleroză sau geode. Alte investigații (RMN, CT) sunt recomandate în funcție de caz.

Tratament conservator: Include medicație antiinflamatoare, condroprotectoare, infiltrații intraarticulare, recuperare medicală, combaterea obezității și fizioterapie. Acestea pot încetini progresia bolii și ameliora simptomele temporar, dar nu opresc evoluția artrozei.

Tratament chirurgical: Se ia în considerare atunci când durerea și limitarea funcțională devin majore. Dacă o zonă a genunchiului este afectată, se poate recurge la osteotomie. În cazurile avansate, se recomandă artroplastia genunchiului (proteză parțială sau totală), pentru a reda funcționalitatea articulației.

Când este necesară operația: Gonartroza este o problemă mecanică, iar tratamentele conservative nu pot corecta deformările structurale. Decizia chirurgicală se ia în funcție de gradul de afectare, vârsta pacientului, stilul de viață și așteptările acestuia. O discuție detaliată cu medicul ortoped este esențială pentru alegerea momentului potrivit al intervenției.