Litiaza renală, cunoscută frecvent sub denumirea de „pietre la rinichi”, este o afecțiune urologică caracterizată prin formarea de cristale solide în interiorul rinichilor sau căilor urinare. Boala este frecventă și poate recidiva dacă nu este tratată corect și dacă nu se intervine asupra factorilor favorizanți.

Ce este litiaza renală?
Litiaza renală reprezintă formarea și acumularea de săruri minerale sau compuși organici în urină, care se cristalizează și formează calculi renali. Acești calculi pot rămâne în rinichi sau pot migra pe traiectul căilor urinare, producând dureri intense și complicații.

Tipuri de calculi renali:

• Calculi din oxalat de calciu – cei mai frecvenți, asociați cu un aport ridicat de oxalați, calciu sau deshidratare;
• Calculi de acid uric – apar mai ales în contextul unei diete bogate în proteine animale sau în gută;
• Calculi de struvită – asociați infecțiilor urinare recurente, frecvenți la femei;
• Calculi de cistină – rari, legați de o tulburare genetică numită cistinurie.

Cauze și factori de risc:

• Hidratare insuficientă (urina concentrată);
• Dieta bogată în sare, proteine animale, oxalați sau zahăr;
• Istoric familial de litiază renală;
• Infecții urinare repetate;
• Tulburări metabolice (hiperparatiroidism, gută);
• Imobilizare prelungită;
• Boli intestinale inflamatorii sau intervenții chirurgicale digestive.

Simptome:
Pietrele mici pot fi asimptomatice și eliminate spontan. În cazul calculilor care migrează sau obstrucționează căile urinare, apar simptome caracteristice:

• Durere lombară severă, colicativă, care iradiază spre inghinal sau organele genitale (colică renală);
• Grețuri, vărsături;
• Hematurie (sânge în urină);
• Urinare frecventă sau dureroasă;
• Febră și frisoane, în caz de infecție asociată (obstrucție septică).

Diagnostic:

• Sumar de urină și urocultură – pentru identificarea infecțiilor sau hematuriei;
• Ecografie renală – utilă în detectarea calculilor mai mari sau a hidronefrozei;
• Radiografie abdominală sau CT nativ – oferă informații precise despre localizare, dimensiune și compoziția calculilor;
• Analize de sânge – pentru evaluarea funcției renale și a tulburărilor metabolice.

Tratament:
Tratamentul depinde de dimensiunea, localizarea și compoziția calculilor, dar și de simptomele asociate:

• Hidratare și analgezice – pentru calculii mici care se pot elimina spontan;
• Medicație specifică – pentru dizolvarea anumitor tipuri de pietre (de exemplu, citrați pentru pietrele de acid uric);
• Litotriție extracorporală cu unde de șoc (ESWL) – pentru fragmentarea calculilor de dimensiuni medii;
• Ureteroscopie sau nefrolitotomie percutanată – în cazul calculilor mari sau impactați;
• Tratament antibiotic, dacă există infecție urinară asociată.

Complicații:

• Obstrucția căilor urinare și hidronefroză;
• Infecții urinare recurente sau severe (pielonefrită);
• Insuficiență renală acută sau cronică, în caz de obstrucție bilaterală sau recurență;
• Dureri cronice și impact asupra calității vieții.

Prevenție:

• Hidratare corectă – minim 2-2,5 litri de lichide pe zi;
• Dietă personalizată în funcție de compoziția calculilor;
• Reducerea aportului de sare și proteine animale;
• Tratamentul infecțiilor urinare;
• Controlul greutății și al bolilor metabolice.

Concluzie:
Litiaza renală este o afecțiune care poate fi controlată și prevenită prin măsuri corecte de diagnostic, tratament și stil de viață. Consultul urologic sau nefrologic este esențial pentru o evaluare completă, mai ales în cazul episoadelor recurente sau simptomelor severe.