Când este necesară ecografia transesofagiană
În situațiile în care ecocardiografia transtoracică nu permite vizualizarea corespunzătoare a structurilor inimii, pentru un diagnostic corect se recomandă ecografia transesofagiană.

Cum se desfășoară procedura
Ecografia transesofagiană presupune introducerea unui tub flexibil cu sondă cu ultrasunete în esofag și stomac, pentru a vizualiza inima din vecinătate, fără a fi obstrucționată de alte structuri. Procedura este asemănătoare cu gastroscopia și se efectuează după un repaus alimentar de cel puțin 6 ore. Alimentația poate fi reluată la aproximativ două ore după examinare, după ce pacientul își recapătă sensibilitatea la rece.

Examinarea nu este dureroasă, dar poate provoca un disconfort ușor, cum ar fi senzația de vomă la contactul sondei cu faringele. Această senzație dispare după înghițirea sondei și poate reapărea pe durata investigației, la avansarea sau retragerea acesteia. Respirația nu este afectată, deoarece se realizează pe nas.

Procedura se poate efectua:

• cu anestezie locală (spray în gât),
• sau cu sedare (pentru confort sporit), caz în care este necesară prezența echipei ATI și monitorizarea pacientului până la revenirea completă a stării de conștiență.

Înainte de începerea investigației, se plasează:

• electrozi pentru monitorizarea EKG,
• o manșetă pentru măsurarea tensiunii arteriale,
• pulsoximetru pentru saturația oxigenului,
• o branulă intravenoasă pentru administrarea eventualelor medicamente necesare sau în caz de urgență.

Indicații ale ecografiei transesofagiene
Procedura este recomandată în următoarele situații:

• când ecografia transtoracică nu oferă suficiente detalii,
• pentru obținerea de informații suplimentare privind valvele (plastii, reparații),
• după accident vascular cerebral sau periferic, pentru identificarea cauzei (cheaguri, vegetații infecțioase, tumori, plăci de colesterol sau calciu),
• evaluarea protezelor valvulare,
• examinarea leziunilor congenitale,
• excluderea cheagurilor înainte de cardioversia fibrilației atriale,
• examinarea aortei toracice,
• în chirurgia reparatorie a valvelor și reconstrucția ventriculară,
• în timpul procedurilor intervenționale: implanturi de valve (aortice, mitrale – MitraClip), închiderea defectelor septale, închiderea urechiușei stângi, proceduri de electrofiziologie,
• monitorizarea funcției cardiace în timpul intervențiilor chirurgicale și ghidarea tratamentului medicamentos.

Contraindicații
Procedura nu este recomandată în cazuri de:

• boli severe ale tractului digestiv superior (ulcere, diverticuli, varice esofagiene),
• obstrucții sau traumatisme ale esofagului,
• ulcer gastric,
• leziuni la nivelul coloanei cervicale.

Riscuri și complicații
Complicațiile sunt rare și pot include:

• leziuni ale tractului digestiv superior,
• tulburări de ritm cardiac,
• dificultăți de respirație.