Măslinele, uleiul de măsline, caperele şi peştele sunt alimente cu o istorie extrem de bogată şi de veche; sunt prezente şi astăzi în toate culturile culinare mediteraneene.

Tapenade îşi are originea în regiunea Provence. Numele vine de la tapeno, capere în dialectul provensal. De altfel, aproape întotdeauna tapenade conţine şi capere, dar nu ele sunt ingredientul de bază.

Alături de măsline negre şi capere, aceasta pastă condimentata, lucioasă şi neagră, are în compoziţie anşoa, amestecate cu ulei de masline şi ierburi aromate, de obicei cimbru sau pătrunjel; după caz, mai vin cu un accent de piper sau fulgi de ardei iute.

Rezultă o pastă apetisantă care se poate întinde pe pâine (vezi reţeta de pâine făcută în casă).

Ingrediente tapenade:

• 124 g măsline Picholine, fără sâmburi;
• 1 lingură capere, clătite bine;
• 1 file de anşoa;
• aproximativ 3 linguri ulei de măsline extravirgin.

Mod de preparare:

Tăiaţi măslinele, caperele şi fileul de anşoa în bucăţele fine, apoi amestecaţi-le într-un castron. Adăugaţi şi ierburile aromate.

Turnaţi treptat ulei cât să se lege. Se serveşte rece. Tapenade se poate ţine la frigider 3 zile.

Asociere:

Recomand ca acest preparat să-l serviţi alături de un pahar de vin rose, proaspăt şi vioi de Dealu Mare, de culoare „somon” cu un nas complex şi delicat care aminteşte de caprifoi şi trandafir, dar şi piersică albă, completat de un gust catifelat şi persistent de fructe exotice, pomelo şi caisă pârguită.

Alegeţi ca an de recoltă 2015, sec, vinificat din soiurile Fetească Neagră şi Merlot.

Temperatura de servire ideală este de 12 grade C.

În rândurile ce urmează găsiţi 4 profile de bază atunci când vă gândiţi să asociaţi vinul cu diverse preparate culinare:

Vinurile cu aciditate ridicată (exemplu: Riesling, Chenin Blanc sau Sauvignon Blanc) se potrivesc cu preparate bogate în grăsimi sau sarate.

Vinurile cu un conţinut mare de alcool se potrivesc cu preparatele consistente si puternic calorice.

Vinurile taninoase (senzaţie de străpezire a cavitatii bucale, de exemplu syrah sau cabernet sauvignon) se potrivesc cu preparatele pe bază de carne de miel şi vită sau cu ciocolata neagră 70%.

Vinurile dulci trebuie sa aibă o cantitate de zahăr rezidual mai mare decât deserturile, deoarece se echilibrează reciproc. De exemplu, Sauternes, Tokaji, Ice Wine pot fi asociate cu dulciuri cu nuca si caramel sau tartele cu alune.

Atunci când asocierea mâncare – vin este echilibrată, fără ca un anumit gust să fie dominant, caracteristicile vinului rămân, în principiu, neschimbate.

Luaţi aminte: ”Vinul este terapia simţurilor şi a bunei dispoziţii”

Vinul şi sănătatea

Cei mai multi dintre noi apreciaza vinul doar ca o bautura alcoolica si mai putin ca aliment necesar organismului. Pentru cele 7 kcalorii pe care le da per gram de alcool metabolizat in organism , vinul se constituie ca un aliment energetic, la care se adauga rolul acizilor, substantelor azotate, polifenolilor, substantelor minerale, vitaminelor si celorlalte componente ale sale;

Prin continutul bogat si complex strugurii si mustul, iar mai tarziu vinul pot contribui direct sau indirect la prevenirea si vindecarea unor boli in randul carora se inscriu afectiuni ale ficatului, gastrointestinale, cardiovasculare, maladii de nutritie prin sporirea diurezei si eliminarea excesului de saruri, ateroscleroza si cele ale cailor respiratorii, etc;

Introdus in organism VINUL intensifica procesele de respiratie si de reactivare a circulatiei sangelui, element important in prevenirea si combaterea racelilor;

Consumatorii de vin sunt, în general, mai sănătoşi şi au parte de o viaţă mai lungă;

De asemenea, cercetările relevă faptul că persoanele care consumă vin roşu suferă mai rar de boli de inimă  si elimina riscul de apariţie a cancerului.

Sommelier Independent Magdalena Crisan

Despre vin scriu pe blogul Tersamonia